25 oct. 2010

sunt


sunt punctul pus
oriunde e nevoie de el.
sunt semnul de întrebare
agăţat de acoperiş!
sunt pisica nebună
plecată după şoricei
noaptea...
sunt luna, sunt...
sunt semnul exclamării
reluat de tine
când pleci...
de ce?
sunt locul de parcare
marcat cu vopsea albă...
sunt atât de tu
încât nici mie
nici al meu
nu mai sunt ...eu!
sunt tu
iar tu eşti eu
sunt...em!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre mine