în pauză....

Cu toţii iubim pauzele.Ne place să avem pauză.Pauză de la ceva, nu contează-pauză să fie.Unii sunt în pauză de gândire, alţii în pauză de ...masă!Sau allţii în pauză de personalitate.În pauză se întâmplă lucruri măreţe.Putem face orice.Putem să pufăim o ţigară, să halim un sandwich(sandviş), sau să bârfim.E tare savuroasă bârfa din pauză.Sau, tot în pauză, putem să stăm.Să stam degeaba.Nu că până la pauză ne-am fi rupt de treabă, dar ...e bine să ne odihnim.Odihna după odihnă nu poate face rău.Lumea e nebună după pauze:''Când luăm pauză?''Răspunsul ne dă elan:''În juma'de oră!''Of, şi parcă o nouă viaţă se naşte în noi.Ne gândim cum să treacă mai repede jumatea aia de oră şi să vină binecuvântata pauză!Numai atunci putem respira aer.Până atunci trebuie să ne mai intoxicăm cu ceva responsabilităţi.În pauză, e altă treabă.Nu tu şef, nu tu plictiseală...că doar e pauză.Unii sunt în pauză de gândire.Dar asta nu-i deranjează deloc.Ba dimpotrivă munca pentru ei devine o nesfârşită pauză...Şi aşa ajung ei înşişi proprii şefi.Nu fac nimic cum trebuie...că nu-i poate obliga nimeni:sunt în pauză.Alţii, fraţi cu primii sunt în pauză de imaginaţie şi viaţa lor devine un covor şters pe care calcă toţi fără a lăsa nicio urmă.Nu îi dernajează.Şi nu au de gând să dea măcar cu o cană de apă pe covorul ăla hămesit să-l aducă puţin la viaţă!Nu...Îl lasă aşa şi continuă să calce cu bocancii jegoşi zi de zi pe el.Bietul covor!Cât o să mai ţină la tăvăleală?S-a dovedit că ţine mult, foarte mult chiar!Şi aşa imaginaţia ajunge să clocească undeva departe într-un ungher ascuns al minţii lor şi nu poate fi trezită nici de cel mai puternic zgomot!Asta e!Că doar au luat pauză...Pauze peste pauze.Îmi vine în minte un clişeu:''Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese''(succesuri, ca să fiu la modă şi în pauză de gramatică).O expresie încarcată de semnificaţii.Ce ne-am face noi românii fără pauze??Nu am supravieţui...cu siguranţă.Suntem sclavii pauzelor.Stau şi mă gândesc la vremea când puteam să fiu în pauză.Acum , e mai greu...Nu mă plâng...şi nu-mi doresc pentru că maternitatea nu admite pauze.Dar îmi vine şi acum să râd când îmi amintesc de nişte pauze savuroase de la şcoală.Câte nu se mai întâmplau într-o pauză!Bine că am amintirile la mine...Mai apelez din când în când la ele.Nicioadată nu o să iau pauză de la amintiri.Sunt ale mele şi din cu dinţii de ele.Şi primăvara asta năbădăioasă ne ţine azi în casă.Nici nu plouă, nici nu-i soare...Se pare că primăvara a luat azi...pauză!

Bărbatul şi ...salvarea femeii

Recunosc că m-am gândit să scriu rândurile ce urmează ca reacţie la articolul postat de bunul meu prieten ...''Femeia şi mântuirea lumii''(http://nettyvann.blogspot.com/2010/03/femeia-si-mantuirea-lumii.html).M-a inspirat şi m-a îndemnat să dau o replică!Pe cât se poate de naivă.În calitate de femeie mă raportez la bărbatul de lângă mine pe care-l iau drept etalon , dar nu unicat.Se spune că bărbatul e un copil...toată viaţa!Se spune:''Bărbaţii cred că au puterea, femeile ştiu că o au!''Puterea asta e discutabilă şi nu vreau să pic în desuet...''Bărbatul este capul , iar femeia este gâtul.După cum se ştie...gâtul poate întoarce capul când şi în ce direcţie vrea el!''Nu mă voi putea niciodată infiltra în mintea vreunui bărbat şi nici nu mi-aş dori.Ar dispărea misterul.Bărbatul e mister ... ce merită să fie descoperit şi redescoperit.Vorbesc de bărbatul inteligent, ''capul familie'' care ştie şi înţelege femeia de lângă el.Înţelegerea asta e o chestiune foarte rafinată!Nu acuz femeile de prostie, dar de multe ori femeia acţionează prosteşte atunci când cere bărbatului.Cere să nu-i mai placă fotbalul şi să nu mai meargă cu băieţii la bere.Cere să nu mai întoarcă privirea dupa fusta de mătase a domnişoarei care zburdă pe trotuar!Cere să nu mai fumeze şi cere...cere..cere...Nu mai cereţi, dragele mele!Fiţi deştepte!Învăţaţi să fiţi deştepte!E greu...dar merită.Bărbatul, la un moment dat se poate ascunde...Tu simţi, dar nu zici nimic!O să-mi zică el...Şi el nu zice nimic.Oare ce ascunde??Oare nu mă mai place?Oare nu mă mai doreşte...?Şi stai şi ...ţii în tine zile la rând întrebări nerostite.Bărbatul te vede , te simte aiurea...Şi spune şi spui...Şi bum!!!Ca ''de la bărbat la bărbat...!''o expresie care înglobează multe.Bărbaţii îşi spun secretele.Care or fi acestea...Nicio minte femeiasca nu le cunoaşte.Dintotdeauna a existat conflicul între gândirea bărbatului şi cea a femeii.Nu există cuplul perfect!Şi nu există relaţie care să nu ascundă conflicte...dar depinde de femeia şi bărbatul care o compun cum se ajunge la un scor.Bărbatul e putere.Bărbatul e viaţă.Degeaba deţine femeia puterea maternităţii fără El.Bărbatul e dorinţă.Realitate şi vis.Bărbatul e cheia.Nicio inimă de femeie nu se va descchide dacă nu va încerca să-l înţeleagă.Hai, dragele mele să învăţăm să iubim bărbatul aşa cum e.Şă iubim Binele şi Răul!Să avem puterea de-a săruta durerea şi deznădejdea!Să încercăm să presărăm armonie în casele noastre!O femeie poate face un bărbat să fie aşa cum e El.Nu încercaţi să-l schimbaţi, o să ajungă a fi un surogat infantil!Nu se va recunoaşte în pielea lui şi va suferi după El!Nu deţin secretele înţelegerii şi nu sunt de acord cu terapia de cuplu...dar sfătuiesc orice femeie care iubeşte un bărbat să se salveze prin El!O femeie îndrăgostită poate fi rezonabilă şi poate rezona!Să nu lăsăm bărbatul prea mult să ghicească...poţi fi sigură că va găsi răspunsul în altă parte!Viaţa e plină de opţiuni.Nu suntem îndrădiţi ca animalele de la circ în cuşti de fier!Nu, putem zbura!Putem zburda.Important e să iubim bărbatul nostru aşa cum este, şi să-i oferim zi de zi prilejul să vină cu drag acasă.Nu vorbesc de păcăleală ieftină...nu vorbesc de capacitatea femeii de a se raporta mereu la bărbatul de lângă ea.Fie că-i e soţ, partener, amant...tot bărbat se numeşte!Dragostea nu este o părere...nu este o glumă...dacă glumim vom ajunge proprii clowni, păcălicii care vor suferi...pe maidan.Iubesc căldura căminului.Cu tot ce e în el.Mult sau puţin...asta nu pot spune eu.Iubesc mirosul de after-shave şi de ţigară.Un amestec reuşit pe care numai un bărbat îl poate lăsa ca dâră în inima femeii.Iubesc ţipetele de la partidele de meci!Iubesc misterul din spatele realităţii.Şi ...femeia e femeie, dacă e deşteaptă ştie oricând să fure inima şi sufletul bărbatului.Femeia şi bărbatul-hoţi de carieră!Femeia-şi mântuirea lumii...bărbatul -şi salvarea femeii!

până-n 29

Mâine mai adaug un an la inventar.Nu sunt foarte încântata, pentru că după 29 vine 30...dar, ce să fac?Primesc noul an din viaţa mea cu bucurie.Cu bucuria mamei care-şi adoră puiul!Cu bucuria copilului care-şi iubeşte zi de zi părinţii!Cu bucuria soţiei care-şi idolatrizează soţul!Ce mi-aş putea dorii mai mult? Am tot ce vreau.Sufletul meu pluteşte în arome de trandafiri.Inima mea sălăşluieşte în regatul fericirii.Aşa că de ce nu m-aş bucura că îmbătrânesc?Voi fi mai înţeleaptă!Aşa să zice, nu? Cu cât îmbătrânijm , cu atât devenim mai înţelepţi!Ce să zic şi eu!O să petrecem...în familie!Astă-seară petrecem în familie!O să am un tort delicios şi îmbrăţişări calde.O zi ca oricare alta, numai că o să fie...ziua mea!Nu o să retrăiesc sentimentele de pe 1 martie, pentru că ...mi-a trecut.Asta e, sunt copii!Nu ştiu ...nimic despre viaţă!Şi sunt sigură că o să uit că am suferut după 1 martie la şcoală pentru că vor veni alţi ani, mă voi întoarce printre copii şi-i voi iubi la fel de mult, chiar dacă ei au uitat de mine!Afară nici nu plouă,nici nu-i soare.Vreau să vină soricul să ies cu iubita mea la plimbare. Trebuie să vorbesc cu primăvară.Să aranjez cu ea să fie frumos mâine.Să port o discuţie faţă în faţă cu norii şi să-i rog să fie blânzi mâine!Mâine îmbătrânesc...dar sunt fericită!Am o fetiţă minunată...părinţii ne sunt aproape şi iubirea pluteşte încă pe la noi prin casă.Sper că aşa o să fie mult timp de acum încolo.Celelalte vin şi se duc...neajunsuri, supărări...toate-s pasagere!Vor veni şi vremuri mai bune şi în partea asta de viaţă, sunt sigură...Sper!Niciodată nu disper...Tata m-a învăţat să fiu aşa!Nu intru în panică, nu mă supăr...chiar dacă aş avea motive.Lasă, că...ieşim noi şi din asta!Tata e un foarte bun psiholog!E cel care ne tine pe pozitie...Avem, nu avem ...nu ne lasă să fim supăraţi!Mama se mai supără pe el că e prea optimist!Apoi, tot ea îl felicită!Ce ne-am face fără tata?El ştie şi în cea mai tristă zi să aducă zâmbetul pe feţele noastre!Cum să nu fiu fericită cu aşa un tata!Cât despre mama...e minunată!Nu m-aş descurca fără ea!E mâna mea dreaptă şi bunica ideală.Face tot ce poate ca să ne ajute.E valabil pentru amândoi...sunt stâlpii familiei noastre!Sofia îi zice mamei bu-bu, iar lui tata ta-ta-iu.Sunt topiţi după ea!Mă bucur că am reuşit să-i fac bunici...Cel mai frumos cadou pe care l-am putut face...până la vârsta asta... că tot vorbeam de vârstă!Adrian e un tata deosebit şi un soţ minunat.Nu ştiu dacă multe femei spun asta despre soţii lor, dar eu o spun din suflet.Din tot sufletul meu!A renunţat la viaţa lui, la tot şi s-a mutat cu noi.E mai mult decât aşputea visa!E ...tot ce mi-aş fi putut doi de la un bărbat!E viaţă şi fericire, e primăvară şi cer senin...e apă curgătoare şi zăpadă cristalină...E El, dragul meu!Vine şi soarele ...timid...am vorbit mai devreme cu o prietenă din Târgovişte care zicea că e soare şi am aranjat cu ea să trimită soarele şi pe la noi...Bravoo!Mâine mai adaug un an ...nu o să mai am 28 de ani.28...vârsta când am devenit mămică...Las în urmă pe 28 şi până-n 29 ...mai am câte ceva de făcut!De exemplu, pregătiri pentru ziua mea...
până-n 29...sunt optimistă
şi am curaj
să culeg raze
de soare
să colind ziua
şi noaptea
să pictez
în culori vii
şi cea mi tristă
amintire!
29 mă aşteaptă...
înşir încă un an
în ghemul vieţii...
şi viaţa tresare...
mai are, mai are...

Pupici :)tuturor celor care se gândesc mâine la mine!Mulţumesc anticipat celor care m-au felicitat deja!Sunt încă prezentă ...în viaţa multor oameni!!!Vă pup şi...îmbrăţişări calde vă trimit!Şi o felie de diplomat...

1 martie...

Anul acesta am fost acasă de 1 martie, adică nu am fost la şcoală.Un bun pretext ca să înţeleg că nimeni nu-i de neînlocuit pe lumea asta şi că nefiind parte din cotidian ...nu exist.Nu-i valabil pentru toată lumea, ci pentru sufleţelele la care am lucrat cu atât drag şi care...au uitat total de mine!Sunt o prezenţă absentă în viaţa lor.Cu câţiva mă mai văd.Câţiva m-au vizitat.Mai dăm un sms din când în când cu alţii.Îmi răspund dacă îi întreb.Nu sunt supărată, ci conştientă că viaţa mea s-a schimbat!A venit tata de la şcoală cu bucheţele de flori.Fărâme de primăvară.Când nu le primeşti suferi după ele, iar când le primeam nu le apreciam.Asta face parte din maturizare. Mă bufneşte şi râsul!Anul trecut am primit foarte multe flori şi le-am uitat la şcoală!Le-am luat a doua zi!Erau puţin triste...Nu am sesizat lacrimile din ochii freziilor.Nici zambilele nu erau foarte vesele!Mama s-a bucurat când a văzut atâtea flori!Şi mi-a spus să am mai multă grijă de ele.Mama adora florile!Eu...nu sunt pasionată de florile tăiate.Mi se pare un sacrificiu mult prea mare!O floare e frumoasă în pământ.Acolo îi e locul...dar sunt sacrificii pe care trebuie să le acceptăm în viaţa noastră fără să gândim prea mult.Ieri am suferit după floricelele aduse de copiii la şcoală.Am primit câteva şi acasă, dar nu-i acelaşi lucru!Apreciem un lucru când ne lipseşte...Aşa îmi trebuie.Cu 8 ani în urmă de ziua mea, un băiat deosebit îmi aducea un trandafir alb şi ...inima lui!Trandafirul...l-am aruncat cât colo fără să-i dau vreo importanţă!I-am spus să nu-mi mai aducă flori că nu-mi plac!Şi...mi-a părut rău apoi...Dar de ce să mint?Nu-mi plăcea...Acum , le ador...Visez la copilaşii care alergau spre mine:doamna...doamna...pentru dumneavoastră!Visez la ziua în care fetiţa mea îmi va aduce un ghiocel!Şi îmi va spune că mă iubeşte!Melancolii...nostalgie într-o petală de floare...Un soare bogat a apărut la fereastra noastră.Astăzi o să ne plimbăm.Şi vom visa la ...ghiocei!Parfumul amintirilor mi-a tăiat mintea pentru câteva secunde...acum sunt bine, ba chiar râd!Ghiocica doarme lângă mine...