Vară...

Căldura toridă pare că ne inundă.Mi-am dorit să vină vara şi acum tânjesc după un pic de răcoare.Aşa e omul...mereu nemulţumit!Soarele arzător stăpâneşte cerul pufos!Greu se mai mişcă norii!Nu tu vânt care să-i îndrume...nu tu picături care să-i revigoreze!Zilele trecute mă gândeam ce bine era astă iarnă.Şi când era frig visam la zilele astea toride.Eiiii, dragii mei aşa sunt eu...cum o dai ca naiba vine!Sofiei îi place pe afară.Ea nu ştie că-n orele de vârf nu avem voie la soare!!!Ea chiţăie...ma-ma brum ,brum!Adică să mergem cu căruciorul la plimbare...sau pe jos, prin iarbă!Pe oriunde, numai afară să fie...Vara asta mi-a adus speranţă!Multă...soarele ăsta rotofei mi-a adus bucurie în suflet!Iar când vine câte o ploicică...stau ca leşinata în picioarele goale în curte...Vara asta e sora mea.E bună cu noi.Sofia o adoră...şi vara o iubeşte pe Sofia.Nicio vară nu o să mai fie ca vara asta.Mi-e drag de fiecare anotimp în parte, dar vara asta are ceva special, un iz al ei...de viitor.Prin binoclul verii mă pot uita sper toamnă.Hiii!Sună clopoţelul şi pentru mine anul acesta.În toamnă mă voi întoarce la şcoală.Mare bucurie pe sufletul meu de ...hoinar printr-ale cunoaşterii!
Vară...
Soare...
Azi m-am făcut una cu colbul străzii şi m-am ridicat către cer!Mirajul răcorii.Azi m-am uitat pentru o clipă înapoi şi am revăzut alte veri.Verile mele!
Vara e un anotimp compensatoriu pentru mine.E vara mea...A mea...

1 an

Pe 1 iunie Sofia a făcut un an!Minunea mea creşte.În fiecare zi...E o fetiţă dulce cu ochişori de smarald!Obrajorii ei pufoşi te îndeamnă mereu să-i pupi!O adorăm cu toţii!E fericirea noastră, motivul cert pentru care viaţa a căpătat un sens!
Sofi, te iubim !
La mulţi ani, puiuţ mic!

Momente...

Mai că-mi vine să râd când văd mascarada asta jenantă care ne înconjoară zi de zi.Şi rezistăm...Nu ştiu cum se face, dar rezistăm!Ba chiar mai şi râdem!Ce-am putea face?A-ţi plânge de milă în zilele noastre este echivalentul lui a-ţi pune ştreangul de gât!Şi se mai întâmplă şi de-astea, dar vai de noi...să nu vorbim de cei care ajung acolo!M-a îndemnat să scriu astăzi o imagine.Mi-a rămas întipărită în minte.Flash şi creierul a salvat-o fără ca eu să-i impun acest lucru.După mult timp bunica îşi revede nepoata.Lacrimi de fericire.Copilaşul are o capacitate de selecţie incredibilă.Râde numai la cine îi place, se joacă numai cu cine îi place.Mică, dar pretenţioasă.Îi plac copiii.Oamenii mari trebuie întâi cercetaţi, analizaţi abia apoi dă verdictul.Şi totuşi... deşi nu-şi văzuse bunica de mult timp a strigat-o din prima mi-ma-ie.Nu a cercetat-o , nu a pipăit-o , nimic.A întins braţele micuţe către ea şi a suspinat.Bunicuţa topită s-a făcut una cu micuţa şi a plâns.Noi, spectatorii am rămas muţi.Micuţa jubila de fericire în braţele bunicii sale.Sunt momente care te scot din timp şi te agaţă de viitor.În mocirla asta în care ne învârtim există momente care ne salvează şi ne aduc suflul necesar.Am nevoie de astfel de momente pentru a rezista.Le găsesc mereu în jurul meu.Oamenii dragi mie mă inspiră şi găsesc puterea de a continua şi în cel mai naiv surâs!
momente
un da,
un nu
acum ,
niciodată
mereu!

Cea mai bună jucărie

Jucăriile sunt un prilej de bucurie pentru fiecare copilaş.Încă din primele luni de viaţă copiii se apropie de-o jucărie.Ceva pufos este întotdeauna bun.Aşa că...un ursuleţ de pluş, moale, roz, cu căciuliţă de noapte în cap poate deveni un adevărat prieten.Fata mea s-a ataşat de un ursuleţ.Nu doarme fără el .Sunt de nedespărţit.Când vine somnicul ursulică trebuie să fie şi el prezent.Că de nu...e jale.În general, îi plac jucăriile.Ieri i-a cumpărat mama o păpuşă cu părul roşu.La început s-a speriat de ea, apoi încetul cu încetul s-a obişnuit.A văzut că are ochişori, guriţă, obrăjori şi mi-a zis:'ma-ma pu-pu'.Adică 'mama păpuşa'!Şi s-au împrietenit!Jucăriile sunt 'pu-pu'.Când primeşte o jucărie nouă o analizează pe toate părţile şi dacă îi place, o ia la subraţ şi o invită la o plimbare în premergător, dacă nu-i place o aruncă.E bun tot ce zornăie, chiţăie, cântă.Dar se plictiseşte repede şi de 'zornăicioase'şi le aruncă.Podeaua camerei devine un teren animat de diferite jucării.Mici, mari, pufoase, chităitoare...toate se regăsesc pe jos.Şi mama le adună, le şterge şi le pune la locul lor.Apoi ajung iar în mânuţele curioase ale Sofiei.Cred că şi jucăriile o iubesc pe Sofia.E adorabilă.Creşte frumos sub ochii noştrii.E un omuleţ adevărat.Ştie tot!E ageră şi hoaţă!Ştie că o iubim foarte mult şi ne consideră nişte jucării mai mari.Mama mea, adică bunica ei e 'bu-bu', tata e 'ta-ta-iu', eu şi tatăl ei:'ma-ma' şi 'ta-ta'.Suntem micul ei univers protejat de animăluţe de pluş şi multă iubire.Sofiei îi place cel mai mult să stea cu mine, cu mama ei.E mulţumită să mă vadă şi dacă eu mai fac una , alta îşi găseşte şi ea de lucru...numai să mă vadă.Adoarme ziua foarte repede lângă mine, după-masa.Dacă eu nu sunt e jale.Trebuie s-o mângâi şi să-i spun cât de mult o iubesc şi...Moş Ene e ademenit de vorbele mele dulci şi vine pe la gene.Şi adoarme.Dar...să nu cumva să mă mişc de lângă ea...mă verifică.Mama şi ursuleţul ei sunt cei mai buni parteneri de nani.Dar de fiecare dată când se supără sau e tristă apelează la cea mai bună jucărie a ei:mama.Mama este cea mia bună jucărie.Ea ştie când s-o pupe, s-o iubească...mama e mama.
Mama-cea mai bună jucărie!
Te iubesc , Sofia!

în pauză....

Cu toţii iubim pauzele.Ne place să avem pauză.Pauză de la ceva, nu contează-pauză să fie.Unii sunt în pauză de gândire, alţii în pauză de ...masă!Sau allţii în pauză de personalitate.În pauză se întâmplă lucruri măreţe.Putem face orice.Putem să pufăim o ţigară, să halim un sandwich(sandviş), sau să bârfim.E tare savuroasă bârfa din pauză.Sau, tot în pauză, putem să stăm.Să stam degeaba.Nu că până la pauză ne-am fi rupt de treabă, dar ...e bine să ne odihnim.Odihna după odihnă nu poate face rău.Lumea e nebună după pauze:''Când luăm pauză?''Răspunsul ne dă elan:''În juma'de oră!''Of, şi parcă o nouă viaţă se naşte în noi.Ne gândim cum să treacă mai repede jumatea aia de oră şi să vină binecuvântata pauză!Numai atunci putem respira aer.Până atunci trebuie să ne mai intoxicăm cu ceva responsabilităţi.În pauză, e altă treabă.Nu tu şef, nu tu plictiseală...că doar e pauză.Unii sunt în pauză de gândire.Dar asta nu-i deranjează deloc.Ba dimpotrivă munca pentru ei devine o nesfârşită pauză...Şi aşa ajung ei înşişi proprii şefi.Nu fac nimic cum trebuie...că nu-i poate obliga nimeni:sunt în pauză.Alţii, fraţi cu primii sunt în pauză de imaginaţie şi viaţa lor devine un covor şters pe care calcă toţi fără a lăsa nicio urmă.Nu îi dernajează.Şi nu au de gând să dea măcar cu o cană de apă pe covorul ăla hămesit să-l aducă puţin la viaţă!Nu...Îl lasă aşa şi continuă să calce cu bocancii jegoşi zi de zi pe el.Bietul covor!Cât o să mai ţină la tăvăleală?S-a dovedit că ţine mult, foarte mult chiar!Şi aşa imaginaţia ajunge să clocească undeva departe într-un ungher ascuns al minţii lor şi nu poate fi trezită nici de cel mai puternic zgomot!Asta e!Că doar au luat pauză...Pauze peste pauze.Îmi vine în minte un clişeu:''Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese''(succesuri, ca să fiu la modă şi în pauză de gramatică).O expresie încarcată de semnificaţii.Ce ne-am face noi românii fără pauze??Nu am supravieţui...cu siguranţă.Suntem sclavii pauzelor.Stau şi mă gândesc la vremea când puteam să fiu în pauză.Acum , e mai greu...Nu mă plâng...şi nu-mi doresc pentru că maternitatea nu admite pauze.Dar îmi vine şi acum să râd când îmi amintesc de nişte pauze savuroase de la şcoală.Câte nu se mai întâmplau într-o pauză!Bine că am amintirile la mine...Mai apelez din când în când la ele.Nicioadată nu o să iau pauză de la amintiri.Sunt ale mele şi din cu dinţii de ele.Şi primăvara asta năbădăioasă ne ţine azi în casă.Nici nu plouă, nici nu-i soare...Se pare că primăvara a luat azi...pauză!

Bărbatul şi ...salvarea femeii

Recunosc că m-am gândit să scriu rândurile ce urmează ca reacţie la articolul postat de bunul meu prieten ...''Femeia şi mântuirea lumii''(http://nettyvann.blogspot.com/2010/03/femeia-si-mantuirea-lumii.html).M-a inspirat şi m-a îndemnat să dau o replică!Pe cât se poate de naivă.În calitate de femeie mă raportez la bărbatul de lângă mine pe care-l iau drept etalon , dar nu unicat.Se spune că bărbatul e un copil...toată viaţa!Se spune:''Bărbaţii cred că au puterea, femeile ştiu că o au!''Puterea asta e discutabilă şi nu vreau să pic în desuet...''Bărbatul este capul , iar femeia este gâtul.După cum se ştie...gâtul poate întoarce capul când şi în ce direcţie vrea el!''Nu mă voi putea niciodată infiltra în mintea vreunui bărbat şi nici nu mi-aş dori.Ar dispărea misterul.Bărbatul e mister ... ce merită să fie descoperit şi redescoperit.Vorbesc de bărbatul inteligent, ''capul familie'' care ştie şi înţelege femeia de lângă el.Înţelegerea asta e o chestiune foarte rafinată!Nu acuz femeile de prostie, dar de multe ori femeia acţionează prosteşte atunci când cere bărbatului.Cere să nu-i mai placă fotbalul şi să nu mai meargă cu băieţii la bere.Cere să nu mai întoarcă privirea dupa fusta de mătase a domnişoarei care zburdă pe trotuar!Cere să nu mai fumeze şi cere...cere..cere...Nu mai cereţi, dragele mele!Fiţi deştepte!Învăţaţi să fiţi deştepte!E greu...dar merită.Bărbatul, la un moment dat se poate ascunde...Tu simţi, dar nu zici nimic!O să-mi zică el...Şi el nu zice nimic.Oare ce ascunde??Oare nu mă mai place?Oare nu mă mai doreşte...?Şi stai şi ...ţii în tine zile la rând întrebări nerostite.Bărbatul te vede , te simte aiurea...Şi spune şi spui...Şi bum!!!Ca ''de la bărbat la bărbat...!''o expresie care înglobează multe.Bărbaţii îşi spun secretele.Care or fi acestea...Nicio minte femeiasca nu le cunoaşte.Dintotdeauna a existat conflicul între gândirea bărbatului şi cea a femeii.Nu există cuplul perfect!Şi nu există relaţie care să nu ascundă conflicte...dar depinde de femeia şi bărbatul care o compun cum se ajunge la un scor.Bărbatul e putere.Bărbatul e viaţă.Degeaba deţine femeia puterea maternităţii fără El.Bărbatul e dorinţă.Realitate şi vis.Bărbatul e cheia.Nicio inimă de femeie nu se va descchide dacă nu va încerca să-l înţeleagă.Hai, dragele mele să învăţăm să iubim bărbatul aşa cum e.Şă iubim Binele şi Răul!Să avem puterea de-a săruta durerea şi deznădejdea!Să încercăm să presărăm armonie în casele noastre!O femeie poate face un bărbat să fie aşa cum e El.Nu încercaţi să-l schimbaţi, o să ajungă a fi un surogat infantil!Nu se va recunoaşte în pielea lui şi va suferi după El!Nu deţin secretele înţelegerii şi nu sunt de acord cu terapia de cuplu...dar sfătuiesc orice femeie care iubeşte un bărbat să se salveze prin El!O femeie îndrăgostită poate fi rezonabilă şi poate rezona!Să nu lăsăm bărbatul prea mult să ghicească...poţi fi sigură că va găsi răspunsul în altă parte!Viaţa e plină de opţiuni.Nu suntem îndrădiţi ca animalele de la circ în cuşti de fier!Nu, putem zbura!Putem zburda.Important e să iubim bărbatul nostru aşa cum este, şi să-i oferim zi de zi prilejul să vină cu drag acasă.Nu vorbesc de păcăleală ieftină...nu vorbesc de capacitatea femeii de a se raporta mereu la bărbatul de lângă ea.Fie că-i e soţ, partener, amant...tot bărbat se numeşte!Dragostea nu este o părere...nu este o glumă...dacă glumim vom ajunge proprii clowni, păcălicii care vor suferi...pe maidan.Iubesc căldura căminului.Cu tot ce e în el.Mult sau puţin...asta nu pot spune eu.Iubesc mirosul de after-shave şi de ţigară.Un amestec reuşit pe care numai un bărbat îl poate lăsa ca dâră în inima femeii.Iubesc ţipetele de la partidele de meci!Iubesc misterul din spatele realităţii.Şi ...femeia e femeie, dacă e deşteaptă ştie oricând să fure inima şi sufletul bărbatului.Femeia şi bărbatul-hoţi de carieră!Femeia-şi mântuirea lumii...bărbatul -şi salvarea femeii!

până-n 29

Mâine mai adaug un an la inventar.Nu sunt foarte încântata, pentru că după 29 vine 30...dar, ce să fac?Primesc noul an din viaţa mea cu bucurie.Cu bucuria mamei care-şi adoră puiul!Cu bucuria copilului care-şi iubeşte zi de zi părinţii!Cu bucuria soţiei care-şi idolatrizează soţul!Ce mi-aş putea dorii mai mult? Am tot ce vreau.Sufletul meu pluteşte în arome de trandafiri.Inima mea sălăşluieşte în regatul fericirii.Aşa că de ce nu m-aş bucura că îmbătrânesc?Voi fi mai înţeleaptă!Aşa să zice, nu? Cu cât îmbătrânijm , cu atât devenim mai înţelepţi!Ce să zic şi eu!O să petrecem...în familie!Astă-seară petrecem în familie!O să am un tort delicios şi îmbrăţişări calde.O zi ca oricare alta, numai că o să fie...ziua mea!Nu o să retrăiesc sentimentele de pe 1 martie, pentru că ...mi-a trecut.Asta e, sunt copii!Nu ştiu ...nimic despre viaţă!Şi sunt sigură că o să uit că am suferut după 1 martie la şcoală pentru că vor veni alţi ani, mă voi întoarce printre copii şi-i voi iubi la fel de mult, chiar dacă ei au uitat de mine!Afară nici nu plouă,nici nu-i soare.Vreau să vină soricul să ies cu iubita mea la plimbare. Trebuie să vorbesc cu primăvară.Să aranjez cu ea să fie frumos mâine.Să port o discuţie faţă în faţă cu norii şi să-i rog să fie blânzi mâine!Mâine îmbătrânesc...dar sunt fericită!Am o fetiţă minunată...părinţii ne sunt aproape şi iubirea pluteşte încă pe la noi prin casă.Sper că aşa o să fie mult timp de acum încolo.Celelalte vin şi se duc...neajunsuri, supărări...toate-s pasagere!Vor veni şi vremuri mai bune şi în partea asta de viaţă, sunt sigură...Sper!Niciodată nu disper...Tata m-a învăţat să fiu aşa!Nu intru în panică, nu mă supăr...chiar dacă aş avea motive.Lasă, că...ieşim noi şi din asta!Tata e un foarte bun psiholog!E cel care ne tine pe pozitie...Avem, nu avem ...nu ne lasă să fim supăraţi!Mama se mai supără pe el că e prea optimist!Apoi, tot ea îl felicită!Ce ne-am face fără tata?El ştie şi în cea mai tristă zi să aducă zâmbetul pe feţele noastre!Cum să nu fiu fericită cu aşa un tata!Cât despre mama...e minunată!Nu m-aş descurca fără ea!E mâna mea dreaptă şi bunica ideală.Face tot ce poate ca să ne ajute.E valabil pentru amândoi...sunt stâlpii familiei noastre!Sofia îi zice mamei bu-bu, iar lui tata ta-ta-iu.Sunt topiţi după ea!Mă bucur că am reuşit să-i fac bunici...Cel mai frumos cadou pe care l-am putut face...până la vârsta asta... că tot vorbeam de vârstă!Adrian e un tata deosebit şi un soţ minunat.Nu ştiu dacă multe femei spun asta despre soţii lor, dar eu o spun din suflet.Din tot sufletul meu!A renunţat la viaţa lui, la tot şi s-a mutat cu noi.E mai mult decât aşputea visa!E ...tot ce mi-aş fi putut doi de la un bărbat!E viaţă şi fericire, e primăvară şi cer senin...e apă curgătoare şi zăpadă cristalină...E El, dragul meu!Vine şi soarele ...timid...am vorbit mai devreme cu o prietenă din Târgovişte care zicea că e soare şi am aranjat cu ea să trimită soarele şi pe la noi...Bravoo!Mâine mai adaug un an ...nu o să mai am 28 de ani.28...vârsta când am devenit mămică...Las în urmă pe 28 şi până-n 29 ...mai am câte ceva de făcut!De exemplu, pregătiri pentru ziua mea...
până-n 29...sunt optimistă
şi am curaj
să culeg raze
de soare
să colind ziua
şi noaptea
să pictez
în culori vii
şi cea mi tristă
amintire!
29 mă aşteaptă...
înşir încă un an
în ghemul vieţii...
şi viaţa tresare...
mai are, mai are...

Pupici :)tuturor celor care se gândesc mâine la mine!Mulţumesc anticipat celor care m-au felicitat deja!Sunt încă prezentă ...în viaţa multor oameni!!!Vă pup şi...îmbrăţişări calde vă trimit!Şi o felie de diplomat...