Pseudo-primăvara...

Ieri la prânz am ieşit cu Sofia pe afară.Era cald.Un soare dolofan invadase cerul.Şi nu era deloc zgârcit!Trimitea prin razele-i puternice căldura mult aşteptată.Nu era de mirare că oamenii trebuluiau prin curţi!Cu toţii venerau soarele.Zăpada care a fost gazdă bună săniilor acum era aruncată de ici, colo.A fost bună, dar acum se transformă în şiroaie nervoase care inundă grădinile.Primăvara îşi anunţă timid venirea.Două vrăbii stau la bârfă la o streaşină.Le e frică să iasă prin curte şi să culeagă din grăunţele găinilor.Soarele le invită la plimbare.Şi ne urmează.Zborul lor taie orizintul şi-l rupe în două.Primăva a zâmbit şi iarna, tristă îşi simte sfârşitul aproape.O bătrână se vaită la poartă de singurătate.Nu are cu cine vorbi şi vorbeşte cu pisica ei dragă.O salut şi merg mai departe.Nu vreau să-i dau speranţe deşarte.Nu aş putea sta prea mult de vorbă cu ea, aşa că îmi văd de drum.Sofia e încântată de aerul călduţ.Admiră, din căruciorul ei tot ce se poate.O sperie soarele şi-şi vâră năsucul între pumni ca să se apere de lumină.Somnicul vine pe la gene.Aerul ăsta tare o invită la un pic de nani.Dar rezistă pentru că de mult nu s-a mai plimbat atât!Nu poate rata peisajul străzii noastre într-o zi călduţă!O vecină mă întreabă dacă a făcut fata cinci luni.Eu zic că face în curând nouă luni şi-mi văd de drum.O alta mă asigură că nu deoache şi -mi cere permisiunea s-o vadă mai de aproape.Suspicioasă din fire nu mă las înduplecată şi zic că sunt pe fugă.Sofia mă aprobă şi-mi împărtăşeşte gândul.Mergem mai departe şi intrăm la magazin.Sofi se uită curioasă în jur.Râd că e mică şi încă nu ştie să ceară una, alta!Vânzătoarea ne complimentează că ne-am făcut fete mari şi ne pune în pungă patru pâini rumene.Reluăm plimbarea.O fetiţă o pupă în fugă pe Sofi pe-o mânuţă.Râde şi continuă să se ascundă de soare.Somnicul o doboară.La poartă ne aştepa tati.Cred că era deja îngrijorat.Dar noi am avut treabă, am avut întâlnire cu prima zi de primăvară...