O nouă piesă la Bulandra

"Teatrul „Tony Bulandra” a fost inaugurat în 30 ianuarie 2002, când românii sărbătoreau 150 de ani de la naşterea marelui dramaturg naţional Ion Luca Caragiale.Teatrul a fost inaugurat în prezenta Ministrului Culturii, dar fără participarea colegilor de breasla, probabil nu dintr-o lipsă de interes ci mai degrabă dintr-o lipsă de comunicare.Într-un moment de mare criză în Teatrul Românesc când se vorbeşte de o „lege a teatrelor”, de desfiinţarea teatrelor finanţate de la buget, la Târgovişte se înfiinţează un teatru de repertoriu cu o trupă permanentă, refuzând ideea de Teatru „garaj” al unor proiecte aleatorii, sau al unor spectacole fabricate doar pentru exploatare financiară (tip şuşă)Până la venirea lui Mc. Ranin la direcţia teatrului, august 2002, teatrul a funcţionat cu târgovişteni, dar pe „ruinele” fostului teatru popular cu acelaşi nume."www.pmtgv.ro
O nouă piesă la Bulandra, o adaptare minunată în care personajele lui Caragiale au fost actualizate cum nu se putea mai bine!Ce să mai!Am văzut" O noapte furtunoasă" plină de actualitate!Ce să mai vorbesc despre grătarul de început care m-a dus cu gândul la cât suntem de ...micomani!Nu există cuvântul, dar de ce să nu existe dacă-l folosesc!Românul lui Caragiale trăieşte şi în 2010!Şi duce o viaţă lipsită de esenţe.Iar săndăluţele roz ale Vetei au fost cât se poate de adaptate.Şi Ziţa avea aer de 2010 în mişcările-i lascive...Disperarea femeii moderne de a se mărita!Da, există...Ce să mai spun de Chiriac-ul nou, un june prim, înalt şi dres cu mătăsuri!Jupân Dumitrache apare-n pantalon scurt şi maiou.Nu cred că marele Caragiale s-a simţit jignit!Nuu, nenea a râs de acolo de sus!
Citeam date despre Teatrul nostru din Târgovişte , după ce aseară am asistat , cu plăcere la piesa "O noapte furtunoasă".În vremuri în care lumea aleargă nebună , nebună după bani, interese sala teatrului nostru s-a dovedit neîncăpătoare!O încântare pentru ochiul şi mintea obosită a omului prins în cotidian!Nu cu mult timp în urmă asistam la piesa" D'ale carnavalului" şi mă întorceam acasă cu sufletul plin de bucurie!Iar aseară bucuria ne-a fost pălită de realitatea cruntă!Teatrul trece prin vremuri foarte grele.În vremuri austere, de criză a întreţine un teatru a devenit o povară pentru municipalitate!Aseară am văzut-o cu ochii mei pe doamna Irina Margareta Nistor care a fost la noi la teatru pentru a milita pentru o cauză dreaptă.Am auzit aseară replici memorabile!Teatrul nu are limite şi nimeni şi nimic nu-l poate opri.Dar din păcate îmi amintesc şi replica dlui director care spunea că a obosit să mai spere, după ce a transformat cât a putut.A transformat draperiile în costume!În ce lume trăim!În loc să ne protejăm cele câteva valori pe care le avem noi facem tot posibilul să le omorâm.Da, ne omorâm un copil care are imaginaţie!Jalnic...Nu pot să nu mă alătur protestului oamenilor de teatru.De ce să păţim aşa?Pentru că ne lăsăm duşi de valul indiferenţei.Nu avem răbdarea necesară să ascultăm un sonet şi chiar dacă-l auzim ne facem că de fapt era motorul maşinii care aleargă în trafic!1 februarie 2010, o seara memorabilă în care sonetele au strigat în noapte!Şi motoarele maşinilor s-au oprit pentru câteva ore şi au dansat în ritmul muzicii de vioară!Un trafic ideal!Trăim in Utopia!Suntem actori în propria piesă.Nimeni nu are de suferit pentru că scenariile sunt scrise de Dumnezeu!Marele Regizor şi-a întors privirea către bieţii actori răniţi în timpul piesei.Şi le-a dat un scenariu plauzibil în care toţi au ce-şi doresc!Iar bugetul este nelimitat...Nicio grija pentru Marea Piesă!Şi muzica sună încet, plăcut...Mă las condusă de trilurile viorii.Şi ajung în faţa unei clădiri pe care scrie...
TEATRUL TONY BULANDRA
TÂRGOVIŞTE